Bistrița-Năsăud, Campion Regional la Absorbția Fondurilor PNRR: O Analiză Detaliată a Iniecției Financiare Record

Nu a existat niciodată în istoria județului Bistrița-Năsăud o injecție financiară de o asemenea magnitudine, concentrată într-un interval atât de scurt. Din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în conturile instituțiilor, firmelor și ale cetățenilor din județ au intrat fonduri europene înregistrate oficial la suma de 891,98 milioane de lei, adică aproximativ 176,91 milioane de euro. Raportul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) detaliază că această sumă este compusă din 228,81 milioane de lei sub formă de granturi nerambursabile și 663,17 milioane de lei ca sprijin rambursabil.

Dacă raportăm această sumă primită la valoarea totală a portofoliului de 518 proiecte aprobate pentru județ, evaluate la 215,45 milioane de euro rezultă un grad de încasare efectivă de aproximativ 82,1%. Raportat la scara națională, unde renegocierea PNRR a fixat anvelopa României la 21,41 miliarde de euro, Bistrița-Năsăud reprezintă fix 1,01% din întregul plan al țării. Cifra pare mică la prima vedere, însă raportată la banii pe care Comisia Europeană i-a virat efectiv României până la tranșa a patra, adică 12,97 miliarde de euro, ponderea județului crește la 1,66%.

Adevărata performanță apare însă la nivel regional. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, Bistrița-Năsăud ocupă primul loc la capitolul fonduri PNRR efectiv primite raportat la numărul de locuitori. Cu o populație rezidentă de 298.129 de locuitori, județul înregistrează un nivel de 593 de euro pe cap de locuitor. Cifra plasează Bistrița-Năsăud peste județul Bihor, care a încasat 319,55 milioane de euro pentru 558.623 de locuitori, reprezentând 572 de euro pe locuitor, și peste județul Sălaj, care a înregistrat 119,78 milioane de euro pentru 210.335 de locuitori, adică 569 de euro pe locuitor. Performanța este cu peste 40% superioară județelor Maramureș, cu 188,45 milioane de euro încasați la 451.086 de locuitori, adică 418 euro per capita, și Satu Mare, unde cele 132,01 milioane de euro raportate la 330.046 de locuitori înseamnă o medie de 400 de euro pe locuitor.

Banii s-au împărțit pe o arhitectură complexă. Din cele 518 proiecte finanțate, 274 au fost proiecte publice, iar 244 au aparținut sectorului privat. La finalul lunii august, autoritățile au confirmat că toate cele 274 de proiecte ale beneficiarilor publici au fost închise și finalizate.

Polul cel mai mare de atragere a fondurilor a fost Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, înregistrat ca beneficiar pentru 357,16 milioane de lei încasați, din care 27,40 milioane lei nerambursabili și 329,76 milioane lei rambursabili, distribuiți în 14 proiecte majore. Piesa centrală este extinderea și modernizarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, un contract de 485,1 milioane de lei, cu o valoare PNRR de 387,62 milioane de lei, din care au fost deja decontate tranșe dedicate de peste 74,26 milioane de lei.

Primăria Municipiului Bistrița figurează separat ca beneficiar cu 33 de proiecte și o sumă totală primită de 175,64 milioane de lei, defalcată în 98,21 milioane de lei nerambursabili și 77,43 milioane de lei rambursabili. Printre cele mai mari investiții se numără proiectul de transport public Bistrița–Livezile, în valoare PNRR de 48,34 milioane de lei, alături de zeci de șantiere de renovare energetică a blocurilor, digitalizare și modernizare a infrastructurii educaționale. În județ, orașul Năsăud a finalizat 5 proiecte PNRR în valoare de 42,74 milioane de lei, adică 8,13 milioane de euro, direcționate spre eficiență energetică, transport și educație, în timp ce la Beclean s-au derulat investiții precum construcția de locuințe nZEB pentru tineri, proiect de 6,64 milioane de lei cu 5,58 milioane de lei eligibili prin PNRR, alături de sisteme digitale de transport.

Infuzia de capital nu s-a oprit la instituții și firme. PNRR a avut beneficiari direcți persoane fizice, în special prin măsura C2 dedicată împăduririlor. În această schemă, terenurile private din județ au primit finanțare directă. Comunele și orașele au consemnat alocări importante pentru proprietarii de terenuri: în comuna Romuli s-au acordat 913.701,94 lei, în municipiul Bistrița 647.689,25 lei, în orașul Năsăud 487.315,49 lei, iar la Sângeorz-Băi 358.246,85 lei. În alte comunități precum Măgura Ilvei s-au atras 231.576,81 lei, la Feldru 146.622,62 lei, în Lechința 76.369,99 lei, în Monor și Gledin 74.387,50 lei, în Șieu-Măgheruș și Sărățel 67.736 lei, iar la Țigău 38.169 lei. Printre proiectele individuale finalizate se numără cel al Prociuc Lenuța din Măgura Ilvei, de 60.157,61 lei, și cel al lui Dinu Măgărușan din zona Lazuri–Herina, de 54.026,20 lei.

Cu toate acestea, tabloul PNRR în Bistrița-Năsăud conține și un capitol de pierderi administrative și blocaje. O sumă de cel puțin 35,82 milioane de lei s-a pierdut din finanțarea inițială PNRR sau a fost retrasă din contracte.

Prima categorie cuprinde proiecte din municipiul Bistrița eliminate oficial din PNRR, în valoare de 24,84 milioane de lei. Este vorba despre dezvoltarea și modernizarea sistemului de management integrat al deșeurilor, un proiect gigant de 22.137.750 lei denunțat unilateral, crearea de păduri urbane în valoare de 1.884.230,67 lei și creșterea eficienței energetice a Căminului Cultural Ghinda, în valoare de 822.090,90 lei. În cazul Căminului Cultural Ghinda și al proiectului de deșeuri, denunțarea unilaterală a venit din partea Ministerului Dezvoltării, administrația locală fiind nevoită să continue lucrările din bugetul propriu sau să caute alte axe de finanțare.

A doua categorie este cea a pistelor de biciclete, unde trei contracte PNRR au fost reziliate din motive pur administrative și de avizare locală, însumând 10,97 milioane de lei pierduți. Proiectul pistelor de biciclete din Slătinița însemna o finanțare PNRR de 4.975.865,16 lei, cel de pe Dealul Budacului reprezenta 3.676.124,68 lei, iar cel de pe Dealul Jelnei însuma 2.322.529,86 lei. Pentru toate trei, actele adiționale de reziliere consemnează sec motivul stopării: imposibilitatea obținerii avizului de la Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud.

Bilanțul PNRR în Bistrița-Năsăud rămâne un exercițiu masiv de dezvoltare. Județul a reușit să transforme alocările europene în cea mai mare rată de bani încasați pe locuitor din tot Nord-Vestul României, acoperind pierderile de parcurs prin redirijarea investițiilor neconforme către alte surse de finanțare locală.