EXCLUSIV. Radiografia unui sistem eșuat:

De ce clachează liceele din Bistrița-Năsăud și cum ”fabrica de diplome” îngroapă piața muncii din județul ​BISTRIȚA-NĂSĂUD. Cifrele oficiale oferite de Biroul de Presă al Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud (ISJ BN) cu privire la promovabilitatea de la examenul de Bacalaureat nu sunt doar simple statistici. Ele reprezintă sentința unui sistem de învățământ rigid, anacronic și complet deconectat de realitatea economică. În timp ce elitele de la „Logos” (100%) sau „Liviu Rebreanu” (99.05%) își dispută primele locuri pe podium, la polul opus, în special în mediul rural, asistăm la un adevărat dezastru educațional și social.

​Este semnalul de alarmă care ne obligă să punem de urgență întrebarea: Pe cine și pentru ce mai pregătește școala românească?

​Paradoxul de la Feldru și realitatea dură a mediului rural. ​Dacă privim harta județului, localitatea Feldru sare în ochi ca un studiu de caz de o gravitate extremă. Comunitatea beneficiază de două unități de învățământ liceal, însă rezultatele sunt strigătoare la cer. La Liceul Tehnologic Feldru, rata de promovabilitate este de doar 22.22%, în timp ce la Liceul Teoretic „Henri Coandă” Feldru, din 29 de elevi prezenți, doar 6 au reușit să treacă examenul, lăsând instituția cu o rată de 20.69%. ​La doar câțiva kilometri distanță, la Maieru, situația atinge absurdul: o promovabilitate de 10.53% (doar 2 elevi au reușit din 19). La Rodna, Liceul Tehnologic raportează o rată sub pragul mediocrității. ​Tragedia rurală constă în faptul că acești tineri sunt împinși spre un profil teoretic sau tehnologic generalist, fiind forțați să susțină un examen de Bacalaureat conceput parcă doar pentru colegiile de elită din Bistrița. Rezultatul? Sute de tineri de 18 ani sunt aruncați în viață fără o diplomă, dar, mai grav, fără nicio calificare reală. Sistemul îi transformă, cu bună știință, în viitori șomeri sau asistați social. ​Schimbarea de paradigmă: Școala care oferă oportunități, nu iluzii.

​Reforma nu mai înseamnă modificarea legii educației din doi în doi ani, ci o schimbare radicală de viziune. Sistemul de învățământ trebuie să înceteze să mai fie o „fabrică de diplome de carton” și să devină un furnizor de oportunități.

​România și județul Bistrița-Năsăud strigă după meseriași. Este nevoie de o reabilitare morală și financiară a școlilor profesionale. Meserii precum cea de bucătar, instalator, zidar, electrician sau mecanic auto trebuie privite ca opțiuni de carieră solide, bine plătite și respectate. Un tânăr de la Feldru sau Lechința, dacă urmează o școală profesională modernă, dotată cu ateliere reale, poate câștiga la 20 de ani un salariu care depășește adesea veniturile unui absolvent de facultate umanistă. Școala trebuie să-i ofere acestui tânăr mândria de a stăpâni o meserie căutată.

​Adaptabilitate locală: Școala croită pe nevoile marilor angajatori

​Comunicatul ISJ BN subliniază implicit o fractură majoră: școlile funcționează într-o bulă, complet ignorate de peisajul industrial local. Adaptabilitatea ar trebui să fie cuvântul de ordine în managementul școlar.

​Cum ar trebui să arate o hartă educațională inteligentă în Bistrița-Năsăud?

​Pilonul Industrial Lechința: Liceul Tehnologic Lechința (cu o promovabilitate de doar 62.50% dintr-un număr mic de elevi) ar trebui să devină pepiniera principală pentru giganții din Parcul Industrial de la Sărățel sau din proximitate, cum sunt Teraplast sau Terasteel. Programele de învățământ dual ar trebui finanțate direct în parteneriat cu aceste companii, oferind burse elevilor și garantarea unui loc de muncă imediat după absolvire ca operatori mase plastice, tehnicieni sau automatizări.

​Hub-ul de Construcții din Bazinul Rodna - Maieru - Feldru: Această zonă este recunoscută istoric pentru forța de muncă din domeniul construcțiilor civile și de drumuri. În loc de două licee teoretice/tehnologice eșuate la Feldru, comunitatea are nevoie de o Școală Profesională de Construcții puternică. Aceasta ar trebui să încheie parteneriate strategice cu marile firme autohtone care domină piața construcțiilor din Transilvania: Dimex, Frasinul, sau Mis Group. Elevii ar face practică direct pe șantierele acestor companii, învățând să folosească utilaje de ultimă generație și tehnici moderne de zidărie, cofrare sau finisaje.

​O propunere de pionierat: Școala profesională pentru Șoferi de TIR și Autoutilitare

​Bistrița-Năsăud este unul dintre județele cu cele mai puternice flote de transport internațional din țară, acest sector fiind un motor economic uriaș. Cu toate acestea, firmele de transport se plâng constant de o criză acută de personal calificat.

​De ce nu am avea, în cadrul structurii tehnologice a județului, o școală profesională dedicată exclusiv șoferilor de transport mărfuri (TIR) și autoutilitare? O astfel de instituție, adresată tinerilor de peste 18 ani (sau cu o programă adaptată obținerii permisului categoria C, CE și a atestatelor profesionale la finalul studiilor), ar rezolva instantaneu două probleme: ar absorbi tinerii din mediul rural care nu au înclinații academice și ar furniza pieței muncii șoferi responsabili, bine instruiți din punct de vedere legislativ, mecanic și al siguranței rutiere.

​Concluzia anchetei: Schimbare acum, până nu e prea târziu!!!

​Cifrele oferite de ISJ BN nu fac decât să confirme "decesul" unui model educațional centralizat, în care toată lumea trebuie să facă același lucru, indiferent de resurse, zonă sau cerere.

​Dacă continuăm să mimăm educația la liceele din Feldru, Maieru sau Teaca (unde promovabilitatea este de 50%), nu facem decât să condamnăm aceste comunități la subdezvoltare. Inspectoratul Școlar, Consiliul Județean și marii antreprenori bistrițeni trebuie să se așeze la aceeași masă. Este timpul să transformăm sălile de clasă în care se predă abstract, în ateliere în care se învață viitorul. Altfel, statisticile de anul viitor vor fi și mai sumbre, iar exodul tinerilor spre Occident, pentru munci necalificate, va rămâne singura lor opțiune.