​Vânătoarea de vrăjitoare în silvicultură: Cum devin sute de pădurari „infractori” din cauza drepturilor salariale legale

​Un conflict fără precedent mocnește în interiorul structurilor silvice din Transilvania. Peste 300 de pădurari și personal tehnic din județul Bistrița-Năsăud s-au trezit peste noapte vizați de sesizări penale înaintate către Curtea de Apel Cluj. Motivul? O interpretare juridică extrem de rigidă a conducerii Gărzii Forestiere Cluj, care transformă un drept salarial istoric în infracțiune de corupție.

​În timp ce sute de mii de metri cubi de lemn putrezesc în păduri din cauza blocajelor birocratice, „super-funcționarii” statului au găsit o nouă țintă: propriii oameni din teren.

​Miza conflictului: Dreptul la „competințe” vs. Folosirea funcției

​La baza acestui scandal stă un drept legal, cunoscut istoric în branșă sub numele de „competințe”. Conform contractelor colective de muncă și statutului personalului silvic, pădurarii au dreptul la o cantitate de material lemnos (de regulă, 6 metri cubi pe an) pentru încălzirea locuinței, ca parte din pachetul salarial.

​Problema intervine la completarea actelor în sistemul electronic SUMAL. Pentru a-și putea ridica și transporta legal acești 6 mc de lemn, pădurarii (care gestionează direct cantoanele) au fost nevoiți să își emită singuri avizele de însoțire sau documentele de punere în valoare.

​Acuzația Gărzii Forestiere: Conducerea Gărzii Forestiere Cluj a interpretat această procedură tehnică drept o încălcare gravă a legii, sesizând magistrații pentru infracțiunea de „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane” (art. 301 Cod Penal). Practic, instituția susține că pădurarii s-au „favorizat” pe ei înșiși prin prisma funcției deținute.

​De cealaltă parte, sindicatele și juriștii din domeniu acuză o vânătoare de vrăjitoare. Pădurarii nu au sustras lemn ilegal, ci au parcurs pașii tehnici obligatorii pentru a intra în posesia unui drept deja aprobat de angajator. Într-o breaslă oricum decimată și lipsită de protecție în fața hoților de lemne, această acțiune este văzută ca o tentativă de a criminaliza în masă o întreagă categorie profesională.

​Dublul standard: Pădurea putrezește, birocrația înflorește

​În timp ce aparatul administrativ al Gărzii Forestiere își concentrează resursele pe hărțuirea celor peste 300 de silvicultori din Bistrița-Năsăud, realitatea din teren arată o imagine dezastruoasă, ignorată de aceiași inspectori-șefi.

​Din cauza blocajelor în aprobarea actelor de punere în valoare (APV-uri) și a controalelor defectuoase, sute de mii de metri cubi de material lemnos (doborâturi de vânt, arbori uscați sau atacați de dăunători) zac în păduri.

​Impactul ecologic: Lemnul lăsat să putrezească în exces devine focar de infecție cu insecte (cum este gândacul de scoarță - Ips typographus), care migrează și compromit hectare întregi de pădure sănătoasă.

​Impactul economic: Statul și comunitățile locale pierd sume uriașe de bani prin deprecierea masei lemnoase, care devine inutilizabilă ca lemn de lucru sau chiar de foc.

​Cu toate acestea, pentru aceste pierderi uriașe de patrimoniu național, nimeni din conducerea Gărzii Forestiere nu pare să se autosesizeze.

​„Super-funcționarii” intangibili ai României

​Cazul de la Cluj readuce în discuție o problemă sistemică a administrației publice din România: apariția „super-funcționarilor”. Protejați de statute speciale și de concursuri câștigate pe perioadă nedeterminată, anumiți șefi de instituții devin intangibili în fața realității economice și sociale.

În loc să acționeze ca un organism de sprijin și control constructiv pentru protejarea fondului forestier, instituția pare să fi ales calea coerciției absurde. Dacă instanțele vor valida interpretarea Gărzii Forestiere, sistemul silvic din întreg județul Bistrița-Năsăud riscă un colaps total, lăsând pădurile cu adevărat vulnerabile în fața mafiei lemnului, în timp ce pădurarii cinstiți vor fi ocupați să se apere prin tribunale.